Una dintre casele-bijuterie de pe bulevardul Lascăr Catargiu strălucește din nou

1 Noiembrie 2018 • Articole

Una dintre casele-bijuterie de pe bulevardul Lascăr Catargiu strălucește din nou

Diana Bogdan

În 1911, era încă senin în București. La ceas de seară, o pleiadă de pălării se plimbau la Șosea, pe Calea Victoriei, Ateneul strălucea și răsuna, iar orașul întreg era descris de ghidul turistic Baedeker, unul dintre cele mai cunoscute publicații specializate ale vremii, ca “un evantai de clădiri noi, foarte moderne, și concerte excepționale”. Printre ele, nu departe de Șosea, se număra și proaspăta reședință de pe actualul bulevard Lascăr Catargiu, la numărul 46: o construcție rafinată, cu marchiză sidefată și fațade dantelate.


Mai bine de 100 de ani mai târziu, în 2018, casa de pe Lascăr Catargiu 46 a trecut printr-un proces amănunțit de restaurare care i-a adus premiul secțiunii de “Arhitectură, conversie și restaurare” a Anualei de Arhitectură București 2018, despre care ți-am mai povestit aici. Proiectul a fost semnat de echipa arh. Răzvan Bârsan, arh. Alexandru Duca și arh. Monica Crețu (Răzvan Bârsan+Partners), iar noi îți spunem mai jos povestea lui.

Construcția (suprafață desfășurată: 1338 mp), ridicată în 1911 după planurile arhitectului Toma Dobrescu, e astăzi parte dintr-o “metaforă vechi-nou”, așa cum ne-au spus arhitecții care s-au ocupat de restaurarea ei:

“Bucureștiul este un oraș marcat de mărturii arhitecturale de valoare, care, în timp, se degradează și creează o imagine anostă sau neuniformă. Orice gest de revigorare a unei astfel de valori duce la conturarea caracterului urban prin marcarea accentelor istorice. (…) Restaurarea clădirii de pe Lascăr Catargiu este inedită întrucât există acel contrast permanent si intrigant cu clădirea identică de alături. Este o metaforă între vechi si nou, care lasă trecătorul să își creeze propria poveste și concluzie în ceea ce privește rolul conservării şi al restaurării.”


Pentru că proprietarul și-a dorit să valorifice și să protejeze cât mai mult din identitatea inițială a clădirii, echipa de arhitecți a început analizând elementele arhitecturale care puteau fi păstrate și condițiile în care puteau interveni asupra lor – o intervenție subtilă, dar care să dea spațiului o funcționalitate contemporană. Ca urmare, lucrările de finețe, proiectarea și executarea, au durat aproape 2 ani:

“Am pus accentul pe scoaterea în evidenţă a detaliilor de arhitectură specifice începutului secolului trecut: pardoselile şi placările pereţilor şi tavanelor originale, scara de lemn masiv care a fost restaurată cu pricepere, tâmplăria şi feroneria, structura originală a acoperişului, detaliile faţadelor. Pe perioada execuţiei, cea mai dificilă etapă a fost găsirea meșterilor specializati în restaurarea elementelor afectate”, au explicat arhitecții.


Și pentru că scopul proiectului a fost de revalorificare, nu de intervenție în scenografia casei, echipa a folosit la interior strict finisajele inițiale și nu a adăugat elemente care să devieze atenția asupra detaliilor originale.


Cât despre exteriorul casei, iluminarea artificială joacă rolul de indicator al elementelor marcante, specifice secolului trecut – lumina îți arată spre ce să îți îndrepți privirea ca să descoperi detaliile recondiționate.

Podul casei a fost finisat minimal, cu mult lemn și cărămidă aparentă, și a devenit parțial un spațiu de depozitare a instalațiilor casei așa încât să nu fractureze imaginea de secol XIX a casei.

“Am ales să evidențiem podul, mai puțin utilizat în decursul timpului. Finisarea minimală ne-a ajutat să păstram structura inițială a acoperișului şi să accentuam acest element principal, prin expunerea şi deschiderea întregului spațiu. Am preferat să intervenim doar prin accente moderne la nivelul corpurilor de iluminat, pentru un contrast subtil între vechi și contemporan. Totuși, i-am schimbat funcționalitea şi am propus un open-space fluid, o zonă creativă care contrastează cu destinația precedentă, subordonată celorlalte zone ale casei”.

Și pentru că a venit vorba despre funcționalitate, trebuie să știi că arhitecții ne-au spus că, împreună cu proprietarul, au păstrat destinația inițială, aceea de locuință personală, însă au propus și spații fluide, care pot fi adaptate accesului publicului.



“Compartimentarea permite crearea unei zone culturale, a unui centru expozițional, chiar şi a unui spațiu de birouri”.

Noi abia așteptăm să participăm la un eveniment găzduit de Lascăr Catargiu 46 și să vedem toate detaliile live.

Anuala de Arhitectură București este un festival organizat de Ordinul Arhitecților din România Filiala Bucuresti (OAR-B), care premiază și promovează proiecte arhitecturale bucureștene realizate de arhitecți și birouri de arhitectură localizate în capitală și în diaspora. Intenția organizatorilor pentru ediția anului 2018 a fost de a identifica coeficientul de plus-valoare pe care arhitectul și arhitectura le aduc vieții urbane contemporane, iar tema a fost “de utilitate publică”. Citește aici interviul cu noul președinte OAR-B, dr. arh. Emil Ivănescu.

Poți vedea celelalte proiecte înscrise în categoria “Arhitectura, conversie și restaurare” din cadrul Anualei de Arhitectură București 2018 aici. Stai cu ochii și cursorul pe Designist.ro pentru următoarele povești.

Fotografii: Anatol Struna

Sursa: Designist