Legea care prelungeşte cu cinci ani HAOSUL imobiliar pentru jumătate din România. Portiţă de scăpare pentru Firea

19 Iunie 2018 • Imobiliare

Legea care prelungeşte cu cinci ani HAOSUL imobiliar pentru jumătate din România. Portiţă de scăpare pentru Firea

 joi, 14 iunie 2018 de Alexandru Urzică

Anul acesta expiră circa 48% din totalul Planurilor Urbanistice Generale (PUG) ale ţării, în 2019 alte circa 6%, iar în 2020 încă aproximativ 7%, potrivit informaţiilor obţinute de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) de la primării. Trebuie precizat că o mare parte din documentaţiile de urbanism au fost realizate înainte de anul 2003, iar legea în vigoare nu mai permite prelungirea valabilităţii acestora după finalul anului 2018. 

Legea urbanismului prevede că orice PUG poate fi prelungit o singură dată, dar fără a se depăşi zece ani de la data depăşirii termenului de valabilitate. Iniţiatorii Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului, care vizează modificarea legii urbanismului, spun că această prevedere este restrictivă, deoarece sunt comune sau oraşe mici care nu necesită actualizări integrale ale Planului Urbanistic General la fiecare zece ani.

„Această prevedere a generat în practică situaţii cu efecte negative pentru dezvoltarea unităţilor administrativ-teritoriale prin anularea  de către prefecţi a hotărârilor de consiliu local de prelungire a valabilităţii Planurilor Urbanistice Generale pe termene mai lungi“, se precizează în nota de fundamentare realizată de MDRAP.

Guvernul mai arată că imposibilitatea primăriilor de a prelungi valabilitatea planurilor va genera dificultăţi majore în implementarea investiţiilor, fiind necesară analizarea şi reglementarea teritoriului pe bază de Planuri Urbanistice Zonale pentru aproape toate tipurile de investiţii.

Ordonanţa de Urgenţă propusă de Guvern oferă posibilitatea prelungirii valabilităţii planurilor până în 2023, cu condiţia ca primăria să fi iniţiat procedurile de actualizare înainte de expirarea termenului de valabilitate.

Cazul Bucureştiului

PUG-ul Bucureştiului a fost realizat în anul 2000. În ciuda garanţiilor date de Primăria Generală pentru finalizarea noului PUG, acesta se află tot în prima etapă de elaborare din cele patru, timp în care nu a avut loc nicio consultare publică, se precizează în raportul Ordinului Arhitecţilor Bucureşti pe 2018. „Lipsa de transparenţă a Primăriei Generale denotă o lipsă de respect pentru locuitori, beneficiarii acestui PUG, cumulând 20 de ani de haos imobiliar“, spun arhitecţii.
 
Deşi se ştia că termenul său de valabilitate este de zece ani, demersurile pentru noul plan urbanistic au început abia în 2012. În ultimii zece ani, numărul de autovehicule din Bucureşti, precum şi volumul de spaţii de birouri şi retail au evoluat exponenţial lăsând cu mult în urmă vechile planuri şi reglementări stabilite în actualul Plan Urbanistic General.

Contactat de revista Capital, viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu, spune că este exclus un blocaj din cauza planului urbanistic. Bădulescu a reiterat că PUG-ul este o prioritate a administraţiei Firea şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, însă spune că este un proces greoi şi de durată, amintind că Barcelona a lucrat 15 ani la planul de urbanism.

„În acest moment, 75% din Planul Urbanistic General este gata şi ne propunem să îl definitivăm până la finalul anului pentru a nu fi nevoie de o nouă prelungire. Ultimele retuşuri ce trebuie aduse sunt foarte importante, deoarece implică înglobarea reţelelor de telecomunicaţii, canalizare, aducţiuni, etc.“, menţionează viceprimarul Bucureştiului.

Bădulescu spune că, în cazul în care actualizarea nu se va realiza la timp, va apela la o nouă amânare, iar primăriile de Sector se vor folosi de Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) Coordonatoare, adică un regulament local de urbanism.

„Aceste PUZ-uri au fost elaborate sub coordonarea Direcţie de Urbanism a Primăriei Municipiului Bucureşti pentru a fi în acord cu PUG-ul. Se vor lua ca la puzzle şi se vor introduce în PUG. Sectoarele 3 şi 4 vor avea gata până în august PUZ-ul Coordonator, iar restul Sectoarelor îl au deja“, spune Aurelian Bădulescu.

Blocaj în autorizări

Legea urbanismului obliga toţi arhitecţii-şefi ai ţării să termine un program de master sau studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului până în 13 iulie 2018. Guvernul a constatat însă că cei cinci ani, cât au avut arhitecţii-şefi la dispoziţie pentru completarea studiilor, au fost insuficienţi. În consecinţă, propune modificare legii şi prelungirea termenului până în 2023.
 
„Având în vedere că este vorba de absolvirea unor programe de formare şi specializare  care trebuie efectuate în acelaşi timp cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, şi că formarea profesională universitară şi postuniversitară se realizează doar în marile centre universitare, existând un număr limitat de locuri ce pot fi ocupate, potrivit legislaţiei specifice din domeniu, se constată că cei cinci ani în care legiuitorul a permis completarea studiilor de specialitate nu au fost suficienţi“, se mai precizează în nota de fundamentare a Guvernului.

Autorii proiectului legislativ arată că există riscul ca multe primării, ale căror arhitecţi-şefi nu au studiile necesare, să nu mai poată aproba PUG-uri, PUZ-uri sau PUD-uri, de a emite avize şi autorizaţii de construire, „generându-se un blocaj important în implementarea investiţiilor private şi publice, inclusiv realizate cu fonduri europene“.

„Pentru a evita eventualele situaţii de blocaj ca urmare a nefinalizării studiilor de specialitate şi pentru a asigura continuarea profesionalizării funcţionarilor publici care îndeplinesc sarcinile prevăzute de lege pentru funcţia de arhitect-şef, se propune prorogarea cu cinci ani a termenului în care aceştia pot să îşi completeze studiile de specialitate“, se mai arată în nota de fundamentare la Ordonanţa de Urgenţă înaintată de MDRAP.

Sursa: Capital