Cartierele Sectorului 6
20 January 2021 • ArticoleSECTORUL 6 | ASTĂZI
20 Ianuarie 2021
SCURTĂ PREZENTARE
Situat în Vestul Capitalei, cu o suprafaţă de 37 kmp (din totalul de 228 km ai Capitalei), echivalent a 3.690 hectare şi cu o populaţie de peste 360.000 de locuitori, Sectorul 6 se învecinează la nord cu Sectorul 1 (de la Podul Cotroceni şi Calea Plevnei spre Giuleşti), la sud cu Sectorul 5 (de la Palatul Cotroceni spre Drumul Sării şi Bulevardul Ghencea), iar în extremitatea sa vestică cu Judeţul Ilfov.
Sectorul 6 este al doilea sector ca mărime din cadrul Municipiului Bucureşti. Este străbătut de râul Dâmboviţa, care odinioară se revărsa din matcă, provocând mari inundaţii. Reamenajarea cursului Dâmboviţei, prin ample lucrări hidrotehnice, a dus la captarea apei într-un lac de acumulare, denumit Lacul Morii, cu o suprafaţă de 241.5 hectare. Acest rezervor de apă asigură debitul curat al Dâmboviţei, previne inundaţiile şi totodată reprezintă potenţialul de energie pentru centralele electrice.
Principalele cartiere ale sectorului sunt: Drumul Taberei, Militari, Giuleşti şi Crângaşi.
Legătura Sectorului 6 cu celelalte sectoare ale capitalei se face prin următoarele artere principale: Splaiul Indepedenţei, Calea Crângaşi, Bulevardul Timişoara şi Bulevardul Ghencea. De asemenea, Bulevardul Uverturii face legătura cu comuna Roşu, iar Bulevardul Iuliu Maniu se prelungeşte cu autostrada Bucureşti-Piteşti (E70).
În cadrul sectorului nu există gări sau aeroporturi, dar se află foarte aproape de acestea. Gara Basarab şi Gara de Nord se găsesc în Sectorul 1, la 500 metri de limita de nord a Sectorului 6, în timp ce aeroportul Băneasa se află la 5 km de limita nordică, iar aeroportul Otopeni la 15 km.
Total locuitori la 20 octombrie 2011, conform Comisiei Naţionale pentru Statistică, era de 367.000, având o densitate de 10.175 de locuitori pe kmp. Astfel, Sectorul 6 este aproape de 1.2 ori mai populat decât Capitala în ansamblul său (8.449 de locuitori pe kmp la 1 iulie 2002). Faţă de sectoarele Municipiului Bucureşti, după numărul de locuitori, Sector 6 se situează pe locul 2, iar ca densitate este pe locul 3, în ordine, după Sectoarele 2 şi 3. Orientativ, faţă de densitatea naţională de 94.2 locuitori pe kmp, Sectorul 6 este mai dens populat decât România de peste 15.2 ori.
Pe harta Sectorului 6 au fost clădite edificii de valoare excepţională, precum lăcaşurile medievale de la Cotroceni şi Crângaşi, sau mănăstirea Chiajna. Câteva personalităţi al căror destin a fost legat de aceste locuri şi au rămas în memoria comunităţii, a fost: Tudor Vladimirescu, care în 1821 şi-a aşezat tabăra de panduri pe locurile care azi îi poartă numele (precum Drumul Taberei), cărturarul Dinicu Golescu, care şi-a deschis conacul său de la Belvedere pentru militanţii progresişti ai vremii, domnitori luminaţi ca Alexandru Ioan Cuza, cel care a pus bazele statului român, dr. Carol Davila, întemeietorul serviciului sanitar al armatei, fondatorul învăţământului medical românesc şi participant activ în războiul pentru Indepedenţă.
Prezenţa în Sectorul 6 a unor vechi instituţii de învăţământ şi cercetare, precum Institutul Politehnic, Institutul Pasteur, Institutul Botanic şi Institutul Emil Carafolli, dau greutate acestei zone importante a capitalei.
Perceptul antic “Mens sana in corpore sano” poate figura pe frontispiciul a trei din cele mai mari cluburi sportive din ţară: Steaua, Rapid-ul şi Sportul Studenţesc, care au dus faima talentelor româneşti, pretutindeni în lume. Aceste trei cluburi sportive se află pe perimetrul Sectorului 6 şi au contribuit constant, prin generaţii de sportivi, la impresionantul palmares olimpic şi internaţional al României.
Pe raza Sectorului 6 se află edificii laice şi religioase cu valoare arhitecturală deosebită. Cel mai vechi aşezământ, ce datează din 1774, este biserica mânăstirii Chiajna, de la capătul Căii Giuleşti, edificiu ajuns în stare de ruină dupa epidemia de ciumă din secolul al XIX-lea.
Un lăcaş religios important, unde sunt înmormântaţi eroii pompieri, căzuţi în lupta cu turcii din Dealul Spirei la 13 septembrie 1848, este biserica Sfântul Gheorghe din Calea Plevnei, ridicată în 1838. Alte biserici din secolul XIX sunt: Biserica Giuleşti-Sârbi, Biserica Căramidarii de Sus-Grozăveşti şi Biserica Militari I.
Printre edificiile de arhitectură civilă cu valoare deosebită, amintim Palatul Belvedere sau Casa cu Turn din Cartierul Grant (strada Ţibleş nr. 64), o casă veche boierească ridicată în 1814 de cărturarul Dinicu Golescu (n.1777-d.1830), care a înfiinţat aici o şcoală de fete, după modelul şcolii pentru băieţi de la moşia sa de la Goleşti. Conacul Belvedere a fost prevăzut cu un tunel secret, lung de câţiva kilometri, care ducea spre moşia Chiajna, tunel prin care se putea circula cu trăsura. În 1827, moşia şi casa sunt date ca zestre Anei Golescu, căsătorită cu Alexandru Racoviţă, iar aceştia au lăsat-o în 1850 fiicei lor Zoe, la căsătoria ei cu secretarul consulatului britanic la Bucureşti, Effingham Grant. De la numele familiei Grant provine denumirea întregului cartier, în zona căruia se va construi Gara de Nord, locuinţele ceferiştilor, precum şi vestitul Pod Grant, înlocuit după 1981 cu un pod modern.
Tânărul Aurel Vlaicu, inginer constructor de avioane şi recunoscut al aviaţiei mondiale, a realizat multe performanţe de zbor pe câmpia Cotrocenilor. Aici a avut loc la 17 iunie 1910, primul zbor al său, pe un aparat construit de el.
Războiul pentru Întregirea Neamului a adus pe altarul patriei jertfele a mii de soldaţi români, cărora li s-au ridicat monumente de recunoştinţă. Unul dintre cele mai impresionante monumente dedicate eroilor din primul război mondial este Monumentul Eroilor Genişti – Leul, realizare a sculptorului Spiridon Georgescu, una dintre capodoperele cu care Bucureştiul se poate mândri. O altă lucrare închinată luptătorilor din primul razboi mondial este Statuia Infanteristului realizată în 1930 de acelaşi Spiridon Georgescu şi plasată în scuarul de lângă podul Cotroceni.
Un obiectiv de interes public cu care Sectorul 6 se poate mândri este Grădina Botanică (din Şoseaua Cotroceni, nr.3), amenajată pe aceste locuri în 1884 de savantul Dimitrie Brandza şi colaboratorul său, medicul şi botanistul Dimitrie Grecescu, care au creat aici şi Institutul Botanic.
Printre institutele de interes ştiinţific naţional din Sectorul 6, se află Institutul Pasteur, înfiinţat în 1895, profilat pe cercetare şi producţie de medicamente, Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale, purtând numele savantului Elie Carafolli, cât şi Institutele ICECHIM şi IPROCHIM.
INFORMAŢII GENERALE
Populaţia: 367.000 locuitori (conform recensământului de la 20 octombrie 2011), fiind al doilea sector al Capitalei din punct de vedere al numărului de locuitori.
Suprafaţa: 37 kmp
Conducerea Primăriei Sector 6: Primar, Viceprimar, Secretar şi Administrator Public
Aşezare: Este parte componentă a Municipiului Bucureşti, fiind al doilea sector al Capitalei din punct de vedere al suprafeţei. Sectorul 6 se află foarte aproape de Gara de Nord, principalul nod feroviar al ţării, si de Gara Basarab. De asemenea se află foarte aproape de Aeroportul Otopeni şi de Aeroportul Băneasa. Din partea de vest al Sectorului 6 pleacă drumul european E70. Totodată există legături cu toate celelalte sectoare ale Capitalei.
Fondul de locuinţe: Cetăţenii sectorului locuiesc în mare parte la bloc, iar în zonele mărginaşe ale sectorului la casă. Locuinţele sunt dispuse în blocuri de 4–10 etaje sau în case individuale, majoritatea acestora fiind racordate la reţelele de tehnico-edilitare. Totalul locuinţelor din sector este de 155.795.
Clima: Temperat continentală, caracterizată prin veri calde, uscate şi ierni reci. Maxima absolută a temperaturii a fost de 40.56°C (atinsă în 24.07.07), iar minima absolută a temperaturii a fost de -17.22°C (atinsă în 06.02.05 – 23.01.06 – 24.01.06). Diferenţele mari de temperatură iarnă – vară ajung până la 60 de grade. În timpul verii media precipitaţiilor şi a umidităţii este scăzută, dar pot apărea, în mod sporadic, furtuni puternice, adesea violente. În timpul primăverii şi toamnei precipitaţiile sunt mai ridicate decât în timpul verii, cu ploi mult mai frecvente, dar şi mult mai blânde.
Industrie: În prezent există 9.870 agenţi economici în Sectorul 6, care au compensat urmările negative ale tranziţiei de piaţă. Există un număr mic de agenţi economici în industrie, doar 10% din numărul total, desfăşurându-şi activitatea în cadrul industriei prelucrătoare, ponderea cea mai mare aparţinând industriei alimentare şi a băuturilor. În ultimii ani se observă o creştere a indicilor producţiei industriale din cadrul Sectorului 6 cu 1,2%, această creştere fiind dată în special de producţia industrială de energie termică şi electrică, gaze şi apă, cât şi a privatizării principalelor întreprinderi din Sectorul 6, în special a celor din zona Militari.
Comerţ: În Sectorul 6 există peste 10 mari centre comerciale, dintre care cele mai importante sunt: Metro, Carrefour, Bricostore, Praktiker, AFI Mall, Plaza România, Cora, Expo Construct Militari, Dedeman, Billa, Complexul Comercial Sir, etc. şi 1.281 de magazine care desfăşoară activităţi comerciale. Pieţele agroalimentare sunt concentrate în cartierele Militari (2) şi Drumul Taberei (5), în timp ce în cartierul Crângaşi există două pieţe.
Instituţii de învăţământ: Există un număr mare de elevi şi studenţi, 70.200, dintre care ponderea cea mai mare o reprezintă elevii din învăţământul primar. În cadrul Sectorului 6 au sediul următoarele unităţi de învăţământ: Universitatea Politehnică Bucureşti, Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Institutul Teologic Penticostal, şcoli generale – 27, şcoli speciale – 2, licee teoretice – 6, grupuri şcolare – 5, colegii – 1, cluburi pentru copii – 2.
Cultură: Există un număr mare de obiective culturale, dintre care menţionăm: 3 cinematografe, un teatru, două muzee şi cinci biblioteci publice, filiale ale Bibliotecii Metropolitane Bucureşti. Totodată, pe raza Sectorului 6 îşi au sediul social un număr mare de edituri.
Sănătate: Sunt şase spitale importante în cadrul Sectorului 6 şi în apropierea acestuia, trei policlinici, o casă de bătrâni, patru dispensare şi există un număr mare de farmacii.
Parcuri şi spaţii verzi: Există trei parcuri mari (Parcul Crângaşi, Parcul Drumul Taberei, Parcul Giuleşti) şi o grădină (Grădina Botanică), fiind unul dintre sectoarele Capitalei în care suprafaţa parcurilor şi grădinilor a crescut în ultimii 14 ani.
Protecţia cetăţeanului: Poliţia Locală Sector 6 îşi desfăşoară activitatea în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor. Protecţia socială în Sectorul 6 este asigurată de 20 de unităţi de protecţie a copilului. Acestea derulează trei programe de protecţie a copilului în cadrul a trei centre de plasament din Sectorul 6.
Transportul urban: Transportul urban de suprafaţă este asigurat de către RATB, care acoperă întreaga suprafaţă a Sectorului 6. Transportul subteran este realizat de către METROREX, existând pe aria Sectotului 6 doua magistrale de metrou: M3 magistrala Industriilor – Eroilor şi M2 magistrala Dristor 1 – Gara de Nord – Republica.
Utilităţi:
Alimentarea cu apă a Sectorului 6 se face de către firma APA NOVA SA. Această firmă deţine 378,880 Km din reţeaua de canalizare şi de furnizare de apă potabilă. Această reţea este împărţită astfel: 191,737 km de reţea de apă şi 187,143 km de reţea de canalizare.
Telecomunicaţii: Pe teritoriul Sectorului 6 există şase centrale de telecomunicaţii, dintre care patru sunt analogice şi două sunt digitale. Se observă dezvoltarea serviciilor de telefonie mobilă şi creşterea numărului de furnizori de Internet.
Alimentarea cu energie termică în Sectorul 6 se face de către RADET, care dispune de o reţea de distribuţie a energiei termice ce acoperă 62,64% din suprafaţa străzilor (134,343 km din totalul de 216,052 km) şi de asemenea acoperă un numar de 233 de străzi, ceea ce reprezintă 41,83 % din numărul total de străzi (557). Sectorul 6, în ceea ce priveşte alimentarea cu energie termică, este împărţit în 3 mari zone: Militari cu 32 de puncte termice, Crângaşi cu 29 de puncte termice şi Drumul Taberei cu 37 de puncte termice.
Alimentarea cu energie electrică în Sectorul 6 se face de către ELECTRICA SA. Reţeaua de distribuţie a energiei electrice acoperă 97.13% din suprafaţa stradală a Sectorului 6. Alimentarea cu gaze naturale este realizată de către DISTRIGAZ SA. Toate blocurile din Sectorul 6 sunt racordate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. Reţeaua de furnizare a gazelor naturale acoperă 70.74% din suprafaţa stradală.
Salubrizarea este realizată în Sectorul 6 de către firma URBAN S.A.. Această firmă acoperă o suprafaţă de 180,523 km din totalul de 216,052 km, ceea ce reprezintă 83,56%. De asemenea se întinde pe 394 străzi, ceea ce înseamnă 70.74%.
Structura populaţiei: Din punct de vedere a structurii populaţiei pe grupe de vârstă, în Sectorul 6 numărul de locuitori cel mai mare se află între 14 şi 54 ani.
Populaţie totală activă: 161.361
Populaţia ocupată: 149.972
Şomeri: 11.393
Populaţie totală inactivă: 215.115
Pensionari: 96.370
DRUMUL TABEREI
LOCALIZARE
Cartierul Drumul Taberei se află în sectorul 6 al Capitalei, în partea de sud-vest a Municipiului Bucureşti. Drumul Taberei se învecinează la nord cu Cartierul Militari şi la Sud cu Şoseaua Alexandriei. Cartierul este delimitat la est şi nord de calea ferată care ajunge mai apoi până în Gara Progresul, la vest de străzile Valea Lungă, B-dul Timişoara şi Valea Oltului, iar la sud de străzile Prelungirea Ghencea, Braşov (până la Tricodava), 1 Mai (fostă Compozitorilor), Aleea Haiducului şi B-dul Drumul Taberei, până la intersecţia cu calea ferată la Răzoare. În Drumul Taberei locuiesc aproximativ 300.000 de persoane.
ISTORIC
Denumirea cartierului Drumul Taberei este legată de trecutul acestor locuri unde în timpul Revoluţiei de la 1821, Tudor Vladimirescu şi-a stabilit tabara de panduri.
Se pare că, pe jumatătea estică a viitorului cartier, dinspre Academia Militară, în a doua jumătate a sec. XIX şi începutul sec XX au existat tabere ale armatei române. În aceste locuri erau ţinuţi caii cavaleriei, ai artileriei, erau depozite de nutreţ, gospodării militare. Pe lângă toate acestea au început să apară case ţărăneşti, cu grădini şi animale. Actualul Bulevard Drumul Taberei era pe vremuri doar o biată străduţă din pământ bătătorit. Peisaj rural, idilic, a fost înlocuit, în timp, de blocuri.
Astfel, la sfârşitul anilor ’50 a început construcţia giganţilor din beton, dinspre Cotroceni spre Domneşti. În 1983, când s-au finisat ultimele blocuri, se construiseră deja aproximativ 63.000 de apartamente.
ADMINISTRAŢIE ŞI ECONOMIE
Drumul Taberei este un cartier vechi, dar aerisit, în care predomină blocurile de 4 etaje şi care beneficiază de o mulţime de spaţii verzi. Cel mai mare dintre acestea este parcul Drumul Taberei, cunoscut mai ales cu denumirea Moghioroş, care se întinde pe o suprafaţă de 30 de hectare. Acolo există şi un mic lac artificial, dar şi ştrandul “3 ligheane”.
În cartier există 4 pieţe, două secţii de poliţie, 14 grădiniţe, 11şcoli generale şi 6 licee: Eugen Lovinescu, Elena Cuza, Grigore Moisil, Gheorghe Asachi, PTTR – Gheorghe Airinei, Petru Maior. În prezent, cartierul Drumul Taberei dispune de toate utilităţile necesare (apă, canalizare, gaze, telefon, internet), iar infrastructura rutieră a fost modernizată.
În Drumul Taberei există, pe timpul iernii, un patinoar artificial, chiar vizavi de parcul Moghioroş. Un alt atu al acestui cartier îl reprezintă mall-ul Plaza Romania, dar şi Cotroceni Park, un alt mall aflat în construcţie în imediata apropiere a cartierului Drumul Taberei. Se adaugă supermarketul Billa şi câteva centre de mobilă. Alte avanataje ale cartierului Drumul Taberei sunt complexul sportiv Steaua, cea mai mare bază sportivă ca suprafaţă la ora actuală, numeroasele terase şi restaurante, dar şi reţeaua de transport RATB foarte bine pusă la punct. Drumul Taberei beneficiază de lina de metrou uşor 41, şi multe alte linii de tramvai, autobuze şi troleibuze care fac legătura cu restul oraşului. Nu în ultimul rând, conform unei hărţi acustice a Bucureştiului, Drumul Taberei este cel mai liniştit cartier, aici înregistrându-se doar 53 decibeli, în condiţiile în care media pentru Bucureşti este de 70 de decibeli.
Ca peste tot, există şi dezavantaje. Probabil cel mai mare neajuns al cartierului este lipsa metroului. Primăria Capitalei are în vedere extinderea reţelei Metrorex, astfel încât şi locuitorii acestui cartier să poată beneficia de acest mijloc de transport. Se adaugă faptul că blocurile sunt destul de vechi, majoritatea fiind construite în perioada 1970-1980. În plus, aici nu există niciun spital. Totuşi, sunt câteva clinici particulare cunoscute, precum LaserMed.
CRÂNGAȘI
LOCALIZARE
Crângaşi este un cartier mic, situat pe malul estic al Dâmboviţei şi inclus în sectorul şase din anul 1974. Limitele acestuia sunt Calea Crângaşi – în sud şi vest, străzile Mehadia şi George Vâlsan (fosta Flămânda) – în nord şi Calea Giuleşti – în est. Teritoriul este deservit de 20 de artere de circulaţie, a căror lungime însumează aproximativ 15 km. Zona este reprezentată în mare măsură de 256 blocuri cu patru sau zece etaje. Majoritatea au fost construite din panouri prefabricate, o soluţie care a permis realizarea rapidă a acestora, întrucât multe familii aşteptau să se mute din locurile care acum se află sub luciul de apă al Lacului Morii. Cartierul are o suprafaţă de aproximativ 75 ha, pe care locuiesc circa 350.000 de rezidenţi.
ISTORIC
Teritoriul pe care se află cartierul Crângaşi din capitală a fost locuit cu mult înainte de epoca primelor migraţii. În secolul al IV-lea, în această zonă au fost găsite monede din timpul lui Valentinian I (364-375 d.H.) şi un cuptor de ars oale. O hartă statistică întocmită în 1828-1832 şi dată la iveală în 1835 aminteşte despre un cătun neînsemnat – Crângaşi -, cu maximum cinci gospodării (crângaşi = oameni care locuiesc într-o pădurice). La începutul secolului al XX-lea, acest cătun reprezenta o mică zonă locuită, situată în apropierea râului Dâmboviţa, mai exact la graniţa dintre Bucureşti, şi comuna Marele Voievod.
După anul 1922, o parte din cătunul Crângaşi a fost inclus în teritoriul capitalei. Între anii 1940 şi 1960, terenul din această zonă, mai puţin afectat de inundaţiile periodice ale Dâmboviţei, a început să fie ocupat în etape succesive de locuinţele individuale ale unor familii sărace. Abia din 1960, pe loturile rămase libere, au fost ridicate primele blocuri. Astfel, au apărut imobilele de P+3E din zona străzii Ruseţu, iar ulterior – cele cu patru etaje de pe bd. Constructorilor. După anul 1970, în decurs de 10 ani, capitala a suferit două mari inundaţii în urma cărora Crângaşiul a fost una dintre cele mai afectate zone. Apele care au ajuns până aproape de fosta str. Căpitan Grozeanu au prejudiciat multe locuinţe, iar pe unele dintre ele le-au distrus complet. Problema revărsărilor periodice ale râului Dâmboviţa a fost soluţionată prin amenajarea, începând cu anul 1980, a lacului de acumulare cunoscut în prezent ca Lacul Morii.
ADMINISTRAŢIE ŞI ECONOMIE
Locuitorii cartierului dispun de un ştrand situat în imediata vecinătate a şos. Virtuţii, care a fost modernizat şi dotat cu două terenuri de fotbal, unul de tenis, un loc special amenajat cu nisip şi prevăzut cu o instalaţie de iluminat nocturnă. Parcul Crângaşi a fost reamenajat şi readus la standardele normale (bănci, locuri de joacă pentru copii, spaţii pentru animale de companie etc.).
Cartierul are o bună legătură cu restul oraşului, fiind deservit de magistrala a II-a de metrou, tramvaiul 41 (linie cunoscută sub denumirea generică de metrou uşor) şi de câteva linii de autobuze. Legătura cartierului cu cele mai importante zone ale oraşului este asigurată de Podul Grant. Acesta permite supratraversarea pachetului de linii de cale ferată care duc spre Gara de Nord şi, implicit, face legătura cu Calea Griviţei şi bd. Ion Mihalache.
În ceea ce priveşte educaţia, în Crângaşi se găsesc două licee, o şcoală generală şi o grădiniţă de stat. Din punctul de vedere al centrelor comerciale aici se găseşte Piaţa Crângaşi, centrul comercial Grant Shopping Center şi supermarketul Plus, amplasat la marginea pieţei. De asemenea, majoritatea blocurilor care se găsesc pe principala arteră de circulaţie din cartier (Calea Crângaşi) găzduiesc la parter mici spaţii comerciale, sedii de bănci, baruri, restaurante şi câteva farmacii şi cabinete medicale.
PROIECTE IMOBILIARE ÎN ZONĂ
Datorită infrastructurii de care dispune cartierul şi accesului facil către centru, piata imobiliara s-a dezvoltat rapid, fiind construite ansambluri rezidenţiale precum Virtuţii Residence, Crângaşi Apartments,West Park Lake Towers, Sema Park etc.
BRÂNCUȘI
LOCALIZARE
Cartierul Constantin Brâncuşi se află în sectorul 6 al Capitalei, în partea de vest a Municipiului Bucureşti. Cartierul este mărginit în partea de nord de Bdul Timişoara, la est de strada Valea Oltului, la sud de strada Valea Doftanei, iar la vest de Şoseaua de Centură a Capitalei. Cartierul se învecinează cu cartierele Militari şi Drumul Taberei.
ISTORIC
Cartierul Constantin Brâncuşi are o istorie recentă, până în urmă cu câţiva ani aici fiind culturi agricole. Primele blocuri noi, colorate în galben şi albastru, au început să apară acum 4-5 ani. Au fost construite de ANL şi cele peste 1.200 apartamente au fost date în folosinţă, cu chirie socială, de către primăria sectorului 6, tinerilor care îndeplineau anumite condiţii, printre care să aibă domiciliul şi un loc de muncă stabil pe raza sectorului 6, iar vârsta până în 35 de ani.
Dacă la început ideea era ca tinerii să stea aici câţiva ani, în care să strângă bani pentru a-şi putea cumpăra un apartament, iar apoi locuinţele să fie repartizate altora, de anul trecut, lucrurile s-au schimbat. Astfel, locatarii îşi pot cumpăra locuinţele, la un preţ mult mai mic decât cel al pieţei, însă cu banii jos.
ADMINISTRAŢIE ŞI ECONOMIE
Când intri în cartierul Constantin Brâncuşi parcă păşeşti într-o altă lume. E mai frumos, mai curat, are băncuţe lângă blocuri, dar, din păcate, e plin de praf, căci cartierul este în continuă extindere, şi cam oriunde te-ai uita vezi macarale. Blocurile arată mai mult ca nişte hoteluri, iar apartamentele de la parter sunt prevăzute cu balcoane. La intrarea în cartier, tronează bustul de bronz al lui Constantin Brâncuşi, iar strada principală se numeşte, deloc întâmplător, Aleea Coloana Infinitului.
Spaţiile verzi lipsesc din noul cartier Brâncuşi. Din când în când mai vezi câte un loc de joacă. Cartierul beneficiază însă de toate utilităţile necesare: apă, canalizare, gaze, telefon, internet. Deocamdată aici nu sunt nici grădiniţe, şcoli sau licee, însă apropierea de cartierul Drumul Taberei rezolvă aceste neajunsuri. Totuşi, în jurul blocurilor s-au deschis câteva buticuri, minimarket-uri şi fast-food-uri, apreciate de locatarii noului cartier.
GHENCEA
LOCALIZARE
Zona Ghencea face parte din cartierul Drumul Taberei şi este situată în sectorul 6 al Capitalei, în partea de sud-vest a Municipiului Bucureşti. Zona este delimitată la est de Drumul Sării şi Şoseaua Antiaeriana, la sud de străzile Nandru, Drumul Cooperativei şi Mateiu Caragiale, la vest de Şoseaua de Centură a Capitalei, iar la nord de Bdul 1 Mai (fost Compozitorilor) şi Drumul Taberei.
ISTORIC
Construcţia primelor blocuri a început în anii 50, iar noi giganţi de beton cu 10 etaje au continuat să apară până după 1980.
În anii 60 în Ghencea a fost construită fabrica de confecţii Tricodava, care era la vremea respectivă cea mai mare fabrică de profil din Capitală. După revoluţia din 1989 fabrica a dus-o din rău în mai rău, chiar dacă în 1990 a fost transformată în societate pe acţiuni, iar patru ani mai târziu a fost privatizată. În 2007 fabrica a fost cumpărată de firma spaniolă Gran Via pentru suma de 42 de milioane de euro. Spaniolii au dărâmat clădirile pentru a construi peste două mii de apartamente.
Tot în Ghencea se află şi fabrica de materiale plastice Munplast, care a fost înfiinţată în 1967. Şi aici lucrurile merg rău, iar fabrica va avea probabil aceeaşi soartă ca şi Tricodava.
ADMINISTRAŢIE ŞI ECONOMIE
În ultimii ani dezvoltatorii imobiliari au devenit tot mai interesaţi de zona Ghencea, unde au apărut tot felul de proiecte rezidenţiale. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Cartierul Latin şi complexul rezidenţial Primăvara
Locuitorii din Ghencea beneficiază de toate utilităţile necesare: apă, canalizare, gaze, telefon, internet. Cumpărăturile pot fi făcute la supermarketul Billa din apropiere. În zonă nu există nicio piaţă, dar dimineaţa vin oamenii din Domneşti care vând legume şi fructe pe trotuar. În plus, în zonă există mai multe show-room-uri de mobilă.
Cine stă în Ghencea şi vrea să ajungă în altă zonă din Bucureşti trebuie să plece cu mult timp înainte dacă nu călătoreşte cu linia de metrou uşor 41. În zonă nu există metrou, iar aglomeraţia pare să nu se sfârşească decât târziu în noapte. Astfel, dacă te sui în autobuzele sau troleibuzele RATB, trebuie să ai multă răbdare, căci se circulă bară la bară. Iar infrastructura rutieră nu este în stare foarte bună. Aici sunt multe străduţe neasfaltate, cu nume care te fac să zâmbeşti: Cooperativei, Abnegaţiei etc.
În această zonă se află şi Complexul Sportiv „Steaua”. Dacă echipa de fotbal a acestui club a fost înfiinţată în anul 1947 de Mihail Lascăr, general în armata regală, stadionul din Ghencea a fost inaugurat abia în 1974 printr-un meci Steaua-OFK Belgrad. Mai târziu, în 1996 arena a fost modernizată.
Pentru locuitorii de aici vecinătatea stadionului nu este vreo bucurie. Pentru că atunci când Steaua are meci acasă, zona se umple de suporteri puşi pe scandal. Acolo cuvantul de ordine este “Forza Steaua!”
În Ghencea există trei cimitire, dintre care unul militar.
MILITARI
LOCALIZARE
Cartierul Militari se află în sectorul 6 al Capitalei, în partea de vest a Municipiului Bucureşti. Cartierul se învecinează la nord cu Comuna Chiajna şi cartierul Crângaşi, la est cu cartierul Cotroceni, la sud cu cartierul Drumul Taberei, iar la vest cu Şoseaua de Centură. Prin intermediul bulevardului Iuliu Maniu cartierul face legătura între Bucureşti şi drumul european E70, autostrada A1 Bucureşti-Piteşti. În cartierul Militari locuiesc aproximativ 300.000 de persoane.
ISTORIC
Cartierul Militari este un cartier vechi, fostă comună, care şi-a păstrat aspectul rural până în 1980, deoarece cuprindea numai case. Însă comuniştii le-au dărâmat până la ultima pentru a face loc blocurilor cu zece etaje. Pe ici, pe acolo, mai vezi şi câte un bloc cu patru etaje, dar cele mai multe dintre acestea sunt într-un stadiu avansat de degradare, fiind foste cămine de nefamilişti, care au încăput pe mâna rromilor.
ADMINISTRAŢIE ŞI ECONOMIE
Din punct de vedere al spaţiului verde, cartierul Militari nu stă foarte bine. Aici există câteva parcuri mici, dar care sunt mai degrabă locuri de joacă. Singurul parc mai mare este Parcul Politehnicii.
În cartier există două pieţe, o secţie de poliţie şi un birou de constatări accidente uşoare, 8 grădiniţe, 9 şcoli generale, două licee, două grupuri şcolare şi Universitatea Politehnică. De asemenea, în cartierul Militari este amplasat şi complexul studenţesc Leu. În prezent, cartierul Militari dispune de toate utilităţile necesare (apă, canalizare, gaze, telefon, internet), iar infrastructura rutieră a fost modernizată.
Cartierul Militari are avantajul de a beneficia de foarte multe centre comerciale. Este vorba despre complexul comercial Sir, Cora Lujerului, Carrefour Militari, Metrou Militari, Bricostore Militari, Praktiker Militari, Hornbach Militari, Mobexpert Militari. De asemenea, mall-ul Plaza Romania este situat în imediata apropiere a cartierului Militari. Alte avantaje ale acestui cartier sunt reţelele de transport RATB şi Metrorex. Astfel, cartierul este traversat de linia de metrou uşor 41, dar şi de troleibuze şi autobuze care fac legătura cu alte zone din Bucureşti. Pe teritoriul cartierului Militari se află nu mai puţin de 4 staţii de metrou.
Unul dintre dezavantajele cartierului Militari este zgomotul. Conform unei hărţi acustice a Capitalei, în cartierul Militari se înregistrează circa 70 de decibeli, aceasta fiind şi media pe Bucureşti. De asemenea, Militariul este un cartier destul de prăfuit, din cauză că aici se construieşte foarte mult. Printre ansamblurile rezidenţiale care au fost ridicate cât ai clipi se numără West Park, Quadra Place, Sema Park, Ten Blocks, Primavara Lujerului.
REGIE
LOCALIZARE
Cartierul Regie este situat în sectorul 6 al Capitalei, în partea de vest a municipiului Bucureşti. Cartierul, alcătuit în mare parte din cămine studenţeşti, este aşezat de o parte şi de alta a râului Dâmboviţa şi este delimitat la nord de Şoseaua Virtuţii, la vest de Calea Crângaşi, la sud de Bulevardul Iuliu Maniu, iar la est de Şoseaua Orhideelor, CaleaGiuleşti şi Bulevardul Regiei.
ISTORIC
Cartierul Regie a început să se contureze la mijlocul secolului al XIX-lea. Mai exact, în anul 1848 a fost construită Moara de apă Ciurel, care după 1931 s-a reprofilat pe panificaţie. Fabrica de pâine „Spicul” a fost însă naţionalizată în 1948. Acum, ea a dispărut cu desăvârşire. În 2008 a fost demolată pentru a face loc unui cartier cu apartamente de lux şi unor spaţii de birouri.
În 1864, statul a înfiinţat „Manufactura de tutun de la Belvedere”, care a devenit apoi „Regia Monopolurilor Statului”. În vila lui Effingham Grant, consilier al consulului englez Colqhoum, care s-a căsătorit în 1850 cu Zoe Racoviţă, a luat fiinţă un atelier al Regiei Monopolurilor Statului, de unde vine şi numele cartierului – Regie. După construcţia „Fabricii de ţigarete”, Grant a parcelat şi a vândut loturi de teren muncitorilor din zonă.
În 1890, în zona Şoselei Grozăveşti a fost construită o uzină pentru alimentarea cu apă a oraşului, iar în perioada 1888 – 1892 a fost realizată una din marile uzine electrice ale oraşului.
Tot în Regie se află şi Semănătoarea, singura întreprindere care construia combine autopropulsate de recoltat din România, care a luat fiinţă în 1949. În curând însă va dispărea, iar locul său va fi luat de complexul Sema Park, foarte ambiţios, unde sunt în construcţie clădiri de birouri cu un total de peste 100.000 mp, un mall şi câteva mii de apartamente noi.
Complexul studenţesc Regie a fost ridicat în perioada 1961-1964. Însă aici s-a construit constant. Astfel, pe lângă cămine au apărut şi câteva blocuri de locuinţe, cele mai noi fiind construite în 2005-2006.
ADMINISTRAŢIE ŞI ECONOMIE
Cartierul Regie sau Grozăveşti, cum i se mai spune, are o viaţă de noapte plină. Zona este înţesată de cluburi, baruri şi discoteci. Cele mai cunoscute sunt Maxx şi R2. Studenţii care stau la căminele de aici au avantajul de a face doar câteva minute până la hipermarketul Carrefour Orhideea, Bricostore Orhideea sau până la centrul comercial IDM. În plus, sunt o mulţime de chioşcuri. În Regie se află şi IDM Club, unde vin cei care au chef să facă sport, fie că e vorba de înot, sală de fitness sau ping-pong. Amatorii de plimbări au la dispoziţie Parcul Politehnicii, unde există şi un teren de tenis.
În Regie a existat Fabrica de Ţigarete şi o Fabrică de Armament.
Locuitorii din zonă, în majoritate studenţi, beneficiază de toate utilităţile necesare: apă, canalizare, gaze, telefon şi internet. Infrastructura rutieră este în stare bună, însă traficul în zonă este îngreunat din cauza lucrărilor la pasajul Basarab.
Din Regie ajungi destul de repede cam oriunde în Capitală, însă, dacă te grăbeşti, e musai să alegi metroul. În cartier există două staţii de metrou: Semănătoarea şi Grozăveşti. De asemenea, staţiile Eroilor şi Crângaşi sunt în apropiere. În ceea ce priveşte mijloacele de transport de suprafaţă, acestea nu sunt foarte diversificate. Linia 601 face legătura cu centrul Capitalei, iar linia 105 ajunge în cartierul Drumul Taberei, la Gara de Nord şi la Piaţa Presei Libere.
GIULEȘTI
LOCALIZARE
Cartierul Giuleşti este situat în zona de nord-vest a capitalei. În prezent, cartierul este delimitat în partea de est de bd. Constructorilor, în nord – de Calea Giuleşti şi strada Butuceni (ambele create pe un traseu expropriat pentru amenajarea unor linii de cale feratã), în nord-est – de liniile de cale feratã Triajul 16 Februarie, în nord-vest – de calea feratã dinspre Roşiorii de Vede, iar în sud şi sud-vest – de râul Dâmboviţa şi Lacul Morii. Cartierul Giuleşti este deci situat pe teritoriul administrativ a douã sectoare: 6 şi 1. Acest teritoriu, destul de mare, cuprinde douã zone care au un caracter destul de bine definit, nemodificat în ultimii 60 de ani. Prima zona, cunoscutã ca Giuleşti-Sârbi are şi în prezent un profund caracter rural, aici aflându-se localitatea din care a început dezvoltarea urbanisticã. Continuându-ne traseul pe Calea Giuleşti şi trecând de Institul Pasteur, ajungem în cea de-a doua zonã a cartierului, rezultatã din împãrţirea unei bucãţi din moşia Ţigãnia.
ISTORIC
Aşa cum o demonstreazã şi sãpãturile arheologice, aşezarea îşi are originea în perioada neoliticã (6.000-1.800 î.H.), mãrturie stând vestigiile culturilor Boian şi Gumeliţa. În documentele istorice referitoare la Bucureşti este menţionatã o vecinãtate a acestuia cu numele de Giuleşti, la care au fost adãugate alte denumiri, pentru a defini o zonã sau alta. Situate în lunca Dâmboviţei, terenurile din zonã au fost propice agriculturii, aceasta fiind, de altfel, principala îndeletnicire a locuitorilor de aici. În „Istoria Bucureştilor”, Constantin Giurescu aminteşte cã moşia Giuleşti ar fi aparţinut, la un moment dat, unui anume Giulea. Însã nu este precizat foarte clar dacã denumirea zonei derivã de la numele acestui latifundiar sau dacã este doar o coincidenţã.
În unele documente de la sfârşitul secolului al XIX-lea, acest teritoriu era numit Giuleşti-Sârbi, poate pentru a-l diferenţia de noul cartier Giuleşti, dezvoltat pe moşia Ţigãnia, parcelatã pentru construirea de locuinţe. Împãrţirea moşiei a fãcut parte din planurile de sistematizare a Bucureştiului, vizând expansiunea spre localitãţile limitrofe. Sistematizarea a fost demaratã la sfârşitul secolului al XIX-lea şi continuatã pânã în prima jumãtate a secolului al XX-lea. Cu toate cã, din cele mai vechi timpuri, zona era cunoscutã sub numele de Giuleşti, în perioada 1920-1940 a fost denumitã Comuna Urbanã Marele Voievod Mihai, iar între 1945-1952 – 16 Februarie. Dupã anul 1950 şi-a pierdut independenţa, fiind inclusã în teritoriul capitalei.
ADMINISTRAŢIE ŞI ECONOMIE
Prima zonă a cartierului, Giuleşti-Sârbi, are şi în prezent un profund caracter rural, aici aflându-se localitatea din care a început dezvoltarea urbanisticã. La capitolul urbanizare, trebuie precizat cã dotãrile edilitare au pãtruns greu, alimentarea cu apã şi canalizarea, introduse dupã 1990, nefiind finalizate nici în acest moment. Astfel, majoritatea caselor de dupã Institutul Pasteur au fântâni în curte, fiind lipsite de canalizare sau de reţea de apã potabilã.
O mare problemã a pus-o zona din vecinãtatea râului Dâmboviţa şi a Lacului Morii, unde, din cauza ridicãrii pânzei freatice, cea mai mare parte dintre terenurile din sudul Cãii Giuleşti sunt inundabile. În aceastã situaţie, multe dintre suprafeţele libere nu permit construirea. În schimb, în nord-est, spre Triaj şi Gara 16 Februarie, se continuã dezvoltarea unor incinte industriale şi depozite.
Giuleşti-Sârbi stã prost şi la alte capitole, precum centre comerciale, sãnãtate sau învãţãmânt. Astfel, existã o singurã grãdiniţã şi numai douã şcoli generale, dintre care una modernizatã, iar cealaltã la nivelul unitãţilor de învãţãmânt rurale. Nici cabinetele medicale nu sunt suficiente, unul dintre aflându-se în cadrul Institutului Pasteur. O mare parte dintre şosele şi strãzi sunt necorespunzãtor întreţinute, cu excepţia Cãii Giuleşti şi a Şoselei Sãbãreni, care au fost de curând reasfaltate. Restul sunt, în cel mai bun caz, pietruite. Aceastã porţiune a cartierului comunicã cu restul oraşului numai prin Calea Giuleşti, locuitorii cartierului având la dispoziţie câteva linii de autobuz şi una de tramvai.
Nici ce-a de-a doua zonă a cartierului nu este puternic dezvoltată, în comparaţie cu celelalte cartiere ale oraşului. Însã, în ultima vreme, loturile de peste 400 mp, fãrã construcţii, au atras atenţia investitorilor, schimbând viziunea autoritãţilor, care au înţeles potenţialul ridicat al zonei în ceea ce priveşte investiţiile.
De puţin timp, aici au început sã fie construite locuinţe noi, unele pe suprafeţele libere, altele pe locurile vechilor case sãrãcãcioase. Acest lucru a impus realizarea unor „dotãri competitive” (apã curentã, canalizare şi gaze). Spre deosebire de Giuleşti-Sârbi, zona stã mai bine la capitolul transport în comun, fiind deservitã de mai multe linii de autobuz şi de cea de tramvai care strãbate Calea Giuleşti. De asemenea, beneficiazã de un parc, un stadion şi chiar de un spital – Spitalul de Obstetricã şi Ginecologie Giuleşti sau Maternitatea Giuleşti.