Sondaj PwC: Încrederea în performanţa sectorului imobiliar revine

Sondaj PwC: Încrederea în performanţa sectorului imobiliar revine în 2022 şi companiile vor să reia proiectele amânate, dar investitorii sunt îngrijoraţi de inflaţie şi lipsa muncitorilor.

Încrederea investitorilor imobiliari în performanţa sectorului în 2022 este mai puternică decât în urmă cu un an, dar incertitudinea rămâne, în condiţiile în care companiile vor să reia proiectele amânate, dar au încă reţineri cauzate de inflaţie, întreruperile în aprovizionare şi lipsa forţei de muncă care afectează negativ costurile şi termenele de livrare, reiese din raportul Emerging Trends in Real Estate 2022, realizat de PwC şi Urban Land Institute.

Astfel, 88% dintre respondenţi arată că disponibilitatea resurselor şi costurile de construcţie sunt principalele lor îngrijorări atât pentru 2022, cât şi pentru următorii 3-5 ani, urmate de disponibilitatea activelor/terenurilor adecvate pentru achiziţie şi dezvoltare (menţionate de 66%) şi cerinţele de sustenabilitate/decarbonizare (61%).

”Faţă de anul trecut, când doar 23% dintre respondenţi erau optimişti în privinţa perspectivei afacerilor lor, a profitabilităţii şi numărului de angajaţi, acum aproximativ jumătate dintre cei chestionaţi cred că toţi cei trei indicatori se vor îmbunătăţi. Revenirea încrederii se datorează în principal măsurilor de sprijin din partea guvernelor.

Totuşi companiile nu sunt îngrijorate de faptul ca aceste programe de susţinere se vor încheia, ci de durata valului inflaţionist şi de impactul pe care acesta îl are asupra costurilor şi termenelor de livrare”, a declarat Francesca Postolache, Partener PwC România.

Cu toate acestea, 6 din 10 participanţi la sondaj se aşteaptă să fie cumpărători neţi de active imobiliare în 2022, în creştere de la 55% anul trecut, reflectând pe de o parte factorul de încredere şi pe de altă parte orientarea către alte clase de active decât cele tradiţionale.

Cele mai active pieţe în ultimele 12 luni au fost Germania, cu o valoarea de 71 miliarde euro a tranzacţiilor, urmată de Marea Britanie, cu 70 miliarde euro şi Franţa cu 32 miliarde de euro.

La polul opus, cele mai mici valori au fost înregistrate în Belgia, de două miliarde euro, Portugalia, tot de două miliarde euro şi România, cu tranzacţii de un miliard euro. Raportul a luat în considerare ţările care au înregistrat tranzacţii de peste 1 miliard de euro.